europe direct Mures - header

UE şi România

La 1 ianuarie 2007, România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, asemenea oricărui alt stat membru al Uniunii Europene. 

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951 între şase state europene: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. După şase valuri de aderări (1973: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania şi Portugalia; 1995: Austria, Finlanda şi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria; 2007: România şi Bulgaria), UE are acum 27 State Membre.

România a fost una din primele ţări din Europa Centrală şi de Est care a iniţiat demersuri pe lângă CEE şi Comisia CE pentru dezvoltarea de relaţii comerciale. Din ianuarie 1974 România a beneficiat de Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), după care a semnat o serie de acorduri cu Comunitatea pentru facilitarea schimburilor comerciale.

La 1 februarie 1993 a fost semnat Acordul European de Asociere între Uniunea Europeană şi Statele Membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, acord care a intrat în vigoare în februarie 1995. În data de 22 iunie 1995 a fost înaintată cererea oficiala de aderare a României la Uniunea Europeană.

Conform Acordului European, părţile îşi asumă o serie de obligaţii şi recunosc că o condiţie importantă a aderării la Comunitate o reprezintă armonizarea legislativă. România, ca şi celelalte state candidate la aderare, a depus eforturi pentru asigurarea compatibilitaţii legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, prin încheierea celor 31 de capitole de negociere. Fiecare capitol de negociere (cu exceptia capitolului 31) a acoperit un sector sau mai multe sectoare de activitate, cărora le-a corespuns o parte din acquis-ul ce a trebuit adoptat şi implementat de către România, pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

Criterii de aderare

Consiliul de la Copenhaga din anul 1993 a stabilit criteriile pe care fiecare ţară candidată trebuie să le îndeplinească pentru a putea deveni membră UE:

  • Instituţii stabile garantând democraţia, statul de drept, drepturile omului, respectul şi protectia minoritatilor;
  • Economie de piaţă viabilă, capabilă să facă faţă forţelor concurenţiale şi presiunii din Piaţa Internă;
  • Capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de membru, în special de a subscrie obiectivelor uniunii politice, economice şi monetare.

Scurt istoric al relaţilor dintre România şi Uniunea Europeană

1993 
- 1 februarie – România semnează Acordul European (Acordul european instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de alta parte); 
- Mai – se începe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin intermediul unui Acord Interimar; 

1995 
- 1 febuarie – intră în vigoare Acordul European; 
- Iunie – România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană; 

1997 
- Iulie – Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană; 

1998 
- Martie – Uniunea Europeană lansează, în mod oficial, procesul de extindere; – Noiembrie – Comisia Europeană publică primele Raporturi de Ţară privind procesul de aderare al României (şi al tuturor celorlalte ţări candidate) la Uniunea Europeană; 

1999 
- Iunie – România adoptă Planul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană; 
- Noiembrie – Comisia Europeană publică cel de-al doilea Raport de Ţară privind progresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeană; 
- Decembrie – la Helsinki, Consiliul European decide începerea negocierilor cu şase ţări candidate, printre care şi România; 

2000 
- Februarie – în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicată lansării Conferinţei Interguvernamentale, are loc deschiderea oficială a negocierilor de aderare a României; 
- Martie – România adoptă Strategia Economică pe Termen Mediu (SETM) şi o prezintă în cadrul reuniunii Consiliului de Asociere România – Uniunea Europeană; 
- În primul semestru al anului (în timpul Preşedinţiei Portugheze a UE) se deschid spre negociere 5 capitole: Întreprinderi mici şi mijlocii (Cap 16), Ştiinţă şi cercetare (Cap 17), Educaţie şi formare profesională (Cap 18), Relaţii externe (Cap 26) şi Politica externă şi de securitate comună (Cap 27), care sunt şi închise provizoriu; 
- Mai – Guvernul României adoptă Programul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (actualizat), precum şi Planul de Acţiune şi Cadrul Macroeconomic, complementare SETM; 
- 24 octombrie – în timpul Preşedinţiei Franceze a UE – au fost deschise 2 capitole de negociere Statistică (Cap 12) şi Cultură şi audiovizual (Cap 20); 
- 8 noiembrie – se publică al treilea Raport de Ţară asupra progreselor înregistrate de România în pregătirea pentru aderare; 
- 14 noiembrie – sunt deschise încă 2 noi capitole de negociere: Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei (cap. 19) şi Politica în domeniul concurenţei (cap. 6). Până la sfârşitul anului este închis un singur capitol – Statistica; 
- Decembrie – Consiliul European de la Nisa adoptă poziţia comună a Uniunii Europene privind reformele instituţionale necesare extinderii. Consiliul evidentiază că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa şi cu reforma instituţională aferentă, Uniunea Europeană va putea primi ca noi state membre acelea dintre ţările candidate care vor fi pregătite la sfârşitul anului 2002 

2001 
- Ianuarie – iunie: în timpul Preşedinţiei suedeze a UE sunt deschise spre negociere 5 noi capitole: Dreptul societăţilor comerciale (Cap 5); Pescuitul (Cap 8); Uniunea vamală (Cap 25); Libera circulaţie a capitalului (Cap 4) şi Politica în domeniul transporturilor (Cap 25). Un singur capitol este inchis pe durata acestei presedintii: Pescuitul; 
- 13 noiembrie – al patrulea Raport de Ţară este publicat; 
- noiembrie – Comisie prezintă o ediţie revizuită a Parteneriatului pentru Aderare cu România; – 14-15 decembrie – Consiliul European de la Laeken nominalizează, pentru prima dată, ţările candidate susceptibile să încheie negocierile de aderare până la sfârşitul anului 2002. Zece dintre ţările candidate sunt nominalizate, cu excepţia României şi Bulgariei;
- iunie – decembrie (în timpul Preşedinţiei Belgiene a UE) – alte trei capitole sunt deschise: Cap 10 
- Impozitare, Cap 13 - Politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă şi Cap 23 – Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii. Două capitole sunt închise: Cap 5 – Dreptul societăţilor comerciale şi Cap 23 – Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii; 
- Decembrie – numărul capitolelor de negociere închise de către România ajunge la 9; 

2002 
- ianuarie – mai (în timpul Preşedintiei Spaniole a UE) – sunt dechise 9 capitole: Cap 1 – Libera circulaţie a mărfurilor, Cap 2 – Libera circulaţie a persoanelor, Cap 11 – Uniunea Economică şi Monetară, Cap 14 – Energie, Cap 21 – Politica regională şi de coordonare a instrumentelor structurale, Cap 22 – Protecţia mediului, Cap 24 – Justiţie şi afaceri interne, Cap 28 – Control financiar şi Cap 30 – Instituţii. Trei capitole sunt închise: Cap 13 – Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, Cap 11 – Uniunea Economică şi Monetară şi Cap 30 – Instituţii; 
- 9 octombrie – Comisia Europeană publică al cincilea Raport de Ţară; 
- 13 noiembrie – Comisia adoptă câte o “Foaie de parcurs” pentru România şi Bulgaria; 
- 20 noiembrie – Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca data ţintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană; 
- 12 – 13 decembrie – Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre şi adoptă foile de parcurs pentru România şi Bulgaria; 
- iunie – decembrie (în timpul Preşedintiei Daneze a UE) – sunt deschise ultimele 4 capitole de negociere: Cap 15 – Politica industrială, Cap 7 – Agricultură, Cap 3 – Libera circulaţie a serviciilor şi Cap 29 – Prevederi financiar-bugetare. Tot în cursul acestei preşedinţii sunt închise 4 capitole: Cap 15 – Politica industrială, Cap 19 – Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, Cap 20 – Cultură şi audiovizual şi Cap 25 – Uniunea vamală; 

2003 
- 26 martie – Comisia Europeanăa prezintă ediţia revizuită a Parteneriatului de Aderare cu România; 
- ianuarie – mai (în timpul Preşedinţiei Elene a UE) – sunt închise trei capitole: Cap 1 – Libera circulaţie a mărfurilor, Cap 4 – Libera circulaţie a capitalurilor şi Cap 10 – Impozitarea; 
- 5 noiembrie – este dat publicităţii Raportul de Ţară privind progresele României în procesul de aderare; 
- iunie – decembrie (în timpul Preşedintiei Italiene a UE) – sunt închise încă trei capitole: Cap 2 – Libera circulaţie a persoanelor, Cap 9 – Politica în domeniul transporturilor şi Cap 28 – Control financiar; 
- decembrie – din cele 30 de capitole, 22 sunt închise provizoriu. 

2004 
- ianuarie-iunie – (în timpul Preşedinţiei Irlandeze a UE) alte trei capitole de negociere au fost închise: Cap 7 – Agricultura, Cap 14 – Energie şi Cap 29 – Prevederi financiare şi bugetare. 
- 30 iunie – la finalul Preşedinţiei Irlandeze a UE, 25 din 30 de capitole de negociere au fost închis 

2005
- 13 aprilie, Parlamentul European da unda verde aderarii României si Bulgariei la Uniunea Europeana
- 25 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la Abatia de Neumunster din Luxemburg, Presedintele României, Traian Basescu, semneaza Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana

http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2005:157:SOM:RO:HTML

2007
- România devine Stat Membru al Uniunii Europene
Tratatul de aderare prevede ca, daca exista deficiente grave în transpunerea si punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piata interna si, respectiv, justitie si afaceri interne, pot fi adoptate masuri de salvgardare într-un termen de pâna la trei ani de la data aderarii.

Aderarea României a fost însotita si de o serie de masuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficientele în domeniile sigurantei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar si luptei împotriva coruptiei.
Pentru ultimele doua componente a fost stabilit un mecanism de cooperare si verificare cu scopul de a îmbunatati functionarea sistemului legislativ, administrativ si judiciar si de a remedia deficientele grave în lupta împotriva coruptiei.


Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene în România

  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România
  • UE și România